Uncategorized

Cărți și relații

December 22, 2022 /

V-am mai spus că iubesc poveștile și cărțile?

Povestea asta începe în Decembrie 2003 – am dăruit de crăciun omului cu care eram căsătorită cartea ‘’Dacă m-as asculta m-as înțelege” de Jacques Salome. El nu a citit cartea (nota: îmi doream să citească acea carte pentru a îmbunătăți relația cu mine. Haha). Ceva ani mai târziu, am citit-o eu. 

Cu ocazia asta mi s-a schimbat toata viața. 

 

‘’O bună perioadă din viața mea nu mi-am găsit cuvintele pentru ….a mă comunica. Nici nu știam că ele exista, că erau disponibile, că sunt la îndemana mea. Trăiam cu ignoranța că nu le-as fi putut folosi pentru mine însumi…’’ 

Cartea mi-a deschis ochii și inima și m-a pus la treaba. Am înțeles că tine de mine să am relații și o viată așa cum vreau. Am început prin dezvoltare personală de grup să mă cunosc, să aflu ce-mi place și ce vreau să fac cu viața mea – să fac facultatea de psihologie fiind cel mai îndrăzneț vis :). Deschizând ușa ființei mele am putut să păsesc timid în asta și în noua MEA viață.   

Revenind la Jacques Salome, prin facultate am citit și cartea ‘’Curajul de a fi tu însuți’’

Ajungem în prezent, mai exact în Decembrie 2022, la aproape 20 de ani distanță. Cumpăr cartea Rușinea (o colecție de texte scrise de mai mulți autori – psihoterapeuți ) dorind să citesc partea cu perspectiva Gestalt dar m-am trezit că sunt impresionată de bucata scrisă despre rușine din perspectiva ESPERE a Danielei Dumitrescu —> am aflat mai apoi că și ea este o persoana cu o mare forță de viață – un om #Rezilient. 

Văzand că este formator în această metodă mi-am urmat impulsul de a mă înscrie fără prea multe dubii la stagiul de formare în ESPERE (acronim pentru Energie Specifica Pentru o Ecologie Relațională Esențială/Educațională). Intrand in universul ESPERE, aflu că dl J.S. este și el un om #Rezilient – în 2014 a suferit un accident vascular cerebral și nu mai poate vorbi. Dar continuă să meargă pe drumul său. 

În concluzie:

 Relația mea cu Jacques a început indirect în urma cu 20 de ani și ne-am reconectat acum, de data asta mai asumat.

Cam așa se țes poveștile de viață, uneori îmi este vizibil acest fir care se învarte si se răsuceste și care țese o poveste ce îmi aparține profund. Alteori se țese pe dedesubt, încet, nu pot vedea nimic.  Simt însă că se lucrează. Știu că lucrurile se întamplă și fără sa contribui eu direct sau să vad …

Tot ce am de făcut e să pot să mă  las moale pe țesătura fină a vieții, e una din fir subțire, de abia îl văd dar îl simt și mă pot lăsa împletită de el, așa pe orb cateodată, cu încrederea că, cumva, va fi bine. 

Merg pe drumul ce mi se așterne, în ritmul meu …ca un melc…fără a ști neapărat destinația finală. Sunt în mișcare. Mă bucur că există drumul iar pașii mei sunt pe drum. 

De aceea iubesc simbolurile, poveștile și cărțile.

Mai povestim. Lore

 

 

''Sa ne reamintim trecutul pentru a intelege mai bine sensul profund al propriei povesti''
Jacques Salome
Autor

40 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *